Am invatat ce sunt E-urile, ce e fast-food-ul si ce sunt pesticidele.
Si, in ciuda eforturilor - uneori disperate - de a gasi mancare
"sanatoasa", industria mancarii ne tine in bezna: cine mai merge azi cu
gradinita sa viziteze fabrica de ciocolata, depozitul de E-uri sau macar
ferma de pui. Fiindca productia de mancare a devenit un secret urat.
Si
atunci, ce mai mancam? Unii evita aripile de pui - ca acolo se strang
hormonii. Altii sunt adeptii aripilor in defavoarea pulpelor. Ba vita e
mai periculoasa, ba ouale sau ceafa de porc. Poporul pare sa fi declarat
razboi mai ales pasaretului, fiindca legenda urbana spune clar: puiul e
injectat cu hormoni de crestere. Iar unii vanzatorii folosesc mitul
hormonilor de crestere in marketing.
Adevarul e ca in Europa
injectarea animalelor de carne cu hormoni de crestere este interzisa
inca din anii '80. Este insa folosita cu succes in America.
Dar
importurile de carne injectata cu hormoni sunt azi interzise. La
Institutul de Sanatate Publica Veterinara, chimistii controleaza
periodic mostrele de muschi, ficat, tiroida, urina ale animalelor si de
furaje. Nu lapte, nu oua. Asta-i regula europeana.
Hormonii sunt
substante bio-chimice, care transmit informatii de la un ogran sau tesut
la altul. Le secreta glandele endocrine din corp. Prin sange ajung la
organe, pe care le trezesc si le pun in miscare: pe langa cei de
crestere, mai sunt hormonii sexuali, cei ai fricii, ai foamei, ai
satietatii, ba chiar ai imunitatii. Hormonii au fost descoperiti abia
acum 100 de ani. Cei sintetici sunt niste pulberi.
Rezultatul e clar, de fiecare data: nici urma de hormon de crestere in mancarea noastra.
Evident,
fiindca agribusiness-ul a gasit alte resurse anabolizante - adica alte
metode pentru a transforma rapid nutretul in carne. Puii sunt in primul
rand proiectati genetic sa produca. Ingrasati fortat, cu furaje special
proiectate pentru fiecare rasa, puii cresc ca pasionatii de fast-food.
Sa
convertesti cat mai putin nutret, in cat mai multa carne: de aceea s-a
si inventat furajul concentrat, se mananca pana la ultimul strop - puii
nu fac risipa ca-n batatura. Fara acesti aditivi nici nu se poate in
fermele moderne. Puii devin canibali: isi ciugulesc colegii de cusca,
isi smulg chiar propriile pene in cautarea acestor substante, pe care
le-ar gasi fara probleme intr-o curte cu pamant, iarba si lumina.
Aditivii sunt permisi si in hrana pasarilor eco - chimistii n-au gasit
inca alta solutie la fel de ieftina. Efectul asupra omului - putin
studiat: un studiu american, care leaga excesul de metionina de
arteroscleroza, dar e contrazis de alte studii care spun ca substanta e
eliminata prin urina.
La fel probabil se elimina si
coccidiostaticul - antibioticul impotriva parazitilor intestinali. Si in
mijlocul etichetei, troneaza discret OMG - prescurtarea pentru organism
modificat genetic.
Chiar nu sunt hormoni, si totusi, sunt agenti
de crestere fortata, care declanseaza in animale, productia proprie de
hormoni. Producatorul nu incalca nici o lege - toate substantele sunt
permise in UE.
Pentru ca sunt atrasi de rosu, chimistii au
proiectat pentru curcani granule cu colorant special - ca sa manance mai
mult. Iar puiul de curcan e si el proiectat special.
Daca e
indopat bine cu toate grasimile si vitaminele de pe eticheta - care se
incheie glorios cu un minuscul GMO. Prescurtarea engleza pentru
organisme modificate genetic, se impaca de minune cu marele BIO de pe
sac?! Apoi, producatorul recomanda sa nu-i mai dai furajul vreme de
cinci zile, inainte de taiere, si nimic din ce-a mancat pasaretul nu iti
va face rau.
Chimia a evoluat intr-atat, incat daca vrei oua bogate in faimosul Omega 3, n-ai decat sa le dai ouatoarelor sa manance Omega3.
Unii
cercetatori spun ca grasimea animalelor furajate intensiv, cu aditivi,
si-a schimbat compozitia: produce in exces hormoni care deregleaza
sistemul imunitar. Se cheama eicosanoide: acesti hormoni se acumuleaza
in special in pielita.
Hormonii imunitatii in exces dau corpului
uman informatii gresite, nu mai stie sa se apere nici de acnee, nici de
boli cardio, nici de cancer, nici de obezitate. Si totusi, fara furaje
concentrate, nu se poate. Domnul Petcu, medic veterinar si fermier
respectabil, recunoaste ca daca si-ar hrani vitele natural, ar lucra in
pierdere. Solutia? Concentrate! Cum altfel sa produca o singura vaca 45
de litri de lapte in fiecare zi.
Furajarea cu resturi animale era
o regula in toata lumea. Pana in anii '80 cand a murit prima vaca, in
chinuri, dupa ce mancase resturi de oi bolnave. Au murit sute de mii de
vaci. In 1996 s-a admis oficial ca boala vacii nebune a omorat si
oameni. Dar oricat de interzisa si de verificata ar fi proteina animala
in furaje, industria carnii nu se abtine de la grozavii: anul trecut,
guvernul Marii Britanii a descoperit la restaurant pui cu extracte
proteice din carne de porc si vita injectate, ca puiul sa retina mai
multa apa si sa traga la cantar. Ca sa afle asta, britanicii au facut
analize ADN. La noi nu se fac.
Si azi, ca faina de peste e de
vanzare la tot pasul, chiar pe internet. Organismele modificate genetic
de care ne tot ferim, sunt peste tot.
Agricultura s-a "chimizat"
de-a binelea. Iar epidemia obezitatii e strans legata de componenta
grasimii pe care o mancam, care deregleaza hormonii sexuali ai omului,
feminini si masculini.
In ferme e necesara si permisa injectia cu hormoni sexuali din clasa steroizilor.
Iar
la scroafe merg si injectiile cu hormoni care stimuleaza "cresterea
numarului de pui, la cuib". Asa au ajuns purcitele de ferma sa fete cate
20 de pui deodata.
Purceii furajati modern fac 100 de kilograme
in 6 luni, nu intr-un an, cat ar fi normal. Vitele de ferma nu vad in
viata lor taur. Dupa injectia hormonala urmeaza insamantarea cu
pistolul. Vitelul fatat e adesea prea mare, iar vita are nevoie de alte
injectii, ca sa-si revina. Vitelul nu suge nimic de la vaca - primeste
lapte praf - ca sa nu strice productia.
Pe langa toate astea,
hormonii de crestere chiar apar natural in nutreturi - daca mucegaiesc -
fiindca in mucegai se produc micotoxine, ciuperci microscopice care la
randul lor produc substante cu efect hormonal de crestere.