Cancerul o boala a lumii moderne

Desi cunoscut de cand lumea, cancerul a devenit boala secolului XX.

In fata lumii moderne se dezvaluie in cifre o noua ordonare a importantei bolilor decat aceea cunoscuta cu cateva decenii in urma. Dupa datele inregistrate in lumea intreaga, din cele cinci mari cauze de deces, cancerul detine astazi locul al doilea, fiind depasit doar de bolile aparatului circulator. Este aceasta o trasatura a starii de sanatate a lumii contemporane, tot asa cum, cu secole in urma, situatia sanitara era caracterizata prin importanta marilor flagele ca holera sau ciuma? Evident, faptele nu suporta o asemenea comparatie. Omenirea nu se mai afla la discretia bolilor cu cauze nestiute si impotriva carora nu exista mijloace de aparare. Cresterea numarului de imbolnaviri prin cancer (cam 5 milioane de oameni anual) este o rezultanta a schimbarii structurii populatiei, a multiplicarii prezentei unor factori nocivi si, de asemenea, o rezultanta a progreselor medicinei, a eforturilor ei pentru apararea sanatatii. Intradevar, cauzele care au pus in evidenta cresterea imbolnavirilor prin cancer sunt:

1) scaderea mortalitatii generale, datorita activitatii medicale profilactice si terapeutice;

2) cresterea duratei medii de viata (imbolnavirile prin cancer sunt mai frecvente la persoanele trecute de 35-40 de ani);

3) imbunatatirea mijloacelor medicale pentru descoperirea bolilor;

4) sporirea reala a incidentei (frecventei) unor localizari ale cancerului.

In aceste conditii, combaterea cancerului nu este numai o problema a medicinei, ci una a intregii activitati constiente a oamenilor, necesitand o activitate militanta din partea populatiei. Combaterea eficace a cancerului este legata de pastrarea constienta a sanatatii, de evitarea cauzelor de imbolnavire. De cele mai multe ori, cancerul nu apare din senin, ci pe un fond tulbure, dupa o perioada indelungata de actiune a unor factori iritativi. In cele mai frecvente localizari, o proasta igiena individuala, o atitudine nepasatoare fata de micile tulburari cronice, sunt tot atatea erori care favorizeaza aparitia si evolutia bolii canceroase.

Ideea care sta la baza intregii lupte anticanceroase este ideea profilaxiei. Descoperit la vreme, cancerul poate deveni o boala vindecabila. Aceasta idee a fost afirmata inca de acum doua milenii de catre medicul roman Galenus: Daca este vindecabil spunea el atunci diagnosticul cancerului trebuie sa fie precoce.

Diagnostic precoce, timp castigat

Bolnavul care se observa pe sine insusi are putine sanse de isi descoperi un cancer. Sunt insa unele cazuri, din pacate, in care bolnavul, cu toate ca a observat tumoarea, intarzie sa se consulte cu un medic fie din neglijenta, fie din pudoare, fie chiar din teama de a nu i se pune diagnosticul de cancer. 

Adesea, unii bolnavi, declara ca au aflat din auzite ca tumoarea canceroasa este insotita de dureri si ca nu acesta a fost cazul lor. In realitate, durerea este un simptom tardiv si medicii stiu acest lucru de un mileniu si mai bine.

Descriind evolutia unei tumori, medicul roman Celsus arata ca locul unde apare o tumoare devine imobil, neregulat, tumefiat, iar cateodata este insensibil; dupa catva timp, tumorile se ulcereaza (a ulcera se spune, in limba latina, cancer). Ajuns in stadiul acesta, cancerul devine aproape imposibil de tratat si evolutia lui este ireversibila. De aici rezulta importanta vigilentei anticanceroase despre care vorbeste Institutul oncologic din Bucuresti, adica surprinderea celor mai discrete semne si prezentarea de indata la medic. O data cu perfectionarea mijloacelor de explorare clinica au putut fi decelate si acele localizari care ramaneau ascunse chiar si ochiului medicului: laringe, plamani, stomac, intestin, creier, tiroida. Prin urmare, astazi suntem in posesia mijloacelor potrivite pentru depistarea tumorilor canceroase. Sa ne gandim ca, la inceputul secolului nostru, numerosi cancerosi nu au putut fi diagnosticati si deci nu au putut fi tratati la timp. Boala ramanea de multe ori ascunsa si moartea era un mister, pe care doar autopsia intamplatoare putea sa-l clarifice. Un proverb romanesc pune foarte bine in lumina rolul nefast al ignorantei mai ales atunci cand este vorba de boala: Rana trebuie vazuta ca sa-i dai peste leac. Reiese deci limpede obligatia fiecaruia de a consulta periodic un medic. Fireste, acesta nu va putea efectua toate investigatiile posibile pentru fiecare organ in parte.

El va fi ajutat in controlul sau de datele statisticii medicale, pe de o parte, iar pe de alta parte, de catre bolnavi. Statistica va arata medicului care sunt localizarile cele mai frecvente ale cancerului, orientand astfel cercetarea catre organele cele mai des atinse, iar bolnavul ii va indica eventualele simptome pe care le observa de mai multa vreme sau bolile cronice de care sufera.