Desi cunoscut de cand lumea, cancerul a devenit boala secolului XX.
In fata lumii moderne se dezvaluie in
cifre o noua ordonare a importantei bolilor decat aceea cunoscuta cu
cateva decenii in urma. Dupa datele inregistrate in lumea intreaga, din
cele cinci mari cauze de deces, cancerul detine astazi locul al
doilea, fiind depasit doar de bolile aparatului circulator. Este aceasta
o trasatura a starii de sanatate a lumii contemporane, tot asa cum, cu
secole in urma, situatia sanitara era caracterizata prin importanta
marilor flagele ca holera sau ciuma? Evident, faptele nu suporta o
asemenea comparatie. Omenirea nu se mai afla la discretia bolilor cu
cauze nestiute si impotriva carora nu exista mijloace de aparare.
Cresterea numarului de imbolnaviri prin cancer
(cam 5 milioane de oameni anual) este o rezultanta a schimbarii
structurii populatiei, a multiplicarii prezentei unor factori nocivi si,
de asemenea, o rezultanta a progreselor medicinei, a eforturilor ei
pentru apararea sanatatii. Intradevar, cauzele care au pus in evidenta
cresterea imbolnavirilor prin cancer sunt:
1) scaderea mortalitatii generale, datorita activitatii medicale profilactice si terapeutice;
2) cresterea duratei medii de viata (imbolnavirile prin cancer sunt mai frecvente la persoanele trecute de 35-40 de ani);
3) imbunatatirea mijloacelor medicale pentru descoperirea bolilor;
4) sporirea reala a incidentei (frecventei) unor localizari ale cancerului.
In aceste conditii, combaterea cancerului
nu este numai o problema a medicinei, ci una a intregii activitati
constiente a oamenilor, necesitand o activitate militanta din partea
populatiei. Combaterea eficace a cancerului este legata de pastrarea constienta a sanatatii, de evitarea cauzelor de imbolnavire. De
cele mai multe ori, cancerul nu apare din senin, ci pe un fond tulbure,
dupa o perioada indelungata de actiune a unor factori iritativi. In
cele mai frecvente localizari, o proasta igiena individuala, o atitudine
nepasatoare fata de micile tulburari cronice, sunt tot atatea erori
care favorizeaza aparitia si evolutia bolii canceroase.
Ideea care sta la baza intregii lupte
anticanceroase este ideea profilaxiei. Descoperit la vreme, cancerul
poate deveni o boala vindecabila. Aceasta idee a fost afirmata inca de
acum doua milenii de catre medicul roman Galenus: Daca este vindecabil
spunea el atunci diagnosticul cancerului trebuie sa fie precoce.
Diagnostic precoce, timp castigat
Bolnavul care se observa pe sine insusi
are putine sanse de isi descoperi un cancer. Sunt insa unele cazuri, din
pacate, in care bolnavul, cu toate ca a observat tumoarea, intarzie sa
se consulte cu un medic fie din neglijenta, fie din pudoare, fie chiar
din teama de a nu i se pune diagnosticul de cancer.
Adesea, unii
bolnavi, declara ca au aflat din auzite ca tumoarea canceroasa este
insotita de dureri si ca nu acesta a fost cazul lor. In realitate,
durerea este un simptom tardiv si medicii stiu acest lucru de un mileniu
si mai bine.
Descriind evolutia unei tumori, medicul
roman Celsus arata ca locul unde apare o tumoare devine imobil,
neregulat, tumefiat, iar cateodata este insensibil; dupa catva timp,
tumorile se ulcereaza (a ulcera se spune, in limba latina, cancer).
Ajuns in stadiul acesta, cancerul devine aproape imposibil de tratat si
evolutia lui este ireversibila. De aici rezulta importanta vigilentei
anticanceroase despre care vorbeste Institutul oncologic din Bucuresti,
adica surprinderea celor mai discrete semne si prezentarea de indata la
medic. O data cu perfectionarea mijloacelor de explorare clinica
au putut fi decelate si acele localizari care ramaneau ascunse chiar si
ochiului medicului: laringe, plamani, stomac, intestin,
creier, tiroida. Prin urmare, astazi suntem in posesia mijloacelor
potrivite pentru depistarea tumorilor canceroase. Sa ne gandim ca, la
inceputul secolului nostru, numerosi cancerosi nu au putut fi
diagnosticati si deci nu au putut fi tratati la timp. Boala ramanea de
multe ori ascunsa si moartea era un mister, pe care doar autopsia
intamplatoare putea sa-l clarifice. Un proverb romanesc pune foarte
bine in lumina rolul nefast al ignorantei mai ales atunci cand este
vorba de boala: Rana trebuie vazuta ca sa-i dai peste leac. Reiese deci
limpede obligatia fiecaruia de a consulta periodic un medic. Fireste,
acesta nu va putea efectua toate investigatiile posibile pentru fiecare
organ in parte.
El va fi ajutat in controlul sau de
datele statisticii medicale, pe de o parte, iar pe de alta parte, de
catre bolnavi. Statistica va arata medicului care sunt localizarile cele
mai frecvente ale cancerului,
orientand astfel cercetarea catre organele cele mai des atinse, iar
bolnavul ii va indica eventualele simptome pe care le observa de mai
multa vreme sau bolile cronice de care sufera.
